Adelina Maria

Luni am fost “prinsa” de Cristina si intrebata vrute si nevrute despre echipa in general si despre echipa Leadership School in special.

Aici aveti o mica parte din interviu:

Cristina: De cat timp faci parte din echipa LEADERS? Cum te-ai simtit la inceput si cum te simti acum in cadrul echipei?
Adelina: Ehe, sunt mai bine de 3 ani de cand am avut extraordinara sansa sa ii calc pragul Fundatiei LEADERS, insa am impresia ca sunt aici din totdeauna. Mi-am petrecut anii de studentie in LEADERS si in timp ce profesorii se chinuiau sa ma invate teoria, eu ma straduiam sa fac fata realitatii, cu mult diferita de cea din povestile distinsilor profesori.

Am intrat in LEADERS saraca (nu ma refer la bani), fara nici un gram de experienra insa cu multa dorinta de cunoastere. Imi doream sa invat ca mai apoi sa ajunga CINEVA (cineva-ul de atunci nu mai corespunde cu cineva-ul la care visez azi). In acesti ani petrecuti in sanul Fundatiei LEADERS am trait niste momente unice pe care sunt constienta ca nu multi tineri de varsta mea au sansa sa le traiasca. Am cunoscut oameni pe care nici prin gand nu imi trecea ca o sa ii cunosc, am stat la masa si am primit sfaturi de la niste oameni exceptionali, eroi cum imi place sa ii numesc, am reusit sa schimb ceva in viata unor tineri, in viata unor tineri care stiu ca pot si ca vor avea un impact major in tara aceasta si nu in ultimul rand am invatat, m-am bucurat, uneori am mai si plans, alaturi de niste oameni minunati, echipa LEADERS

Cristina: Consideri ca experienta in cadrul echipei LEADERS te-a schimbat? In ce sens?
Adelina: M-a schimbat enorm. Nici nu incape indoiala. Nici eu nu ma mai recunosc. Cred ca LEADERS a reusit sa ma transforme, sa imi arate ca ideile cu care venisem eu dintr-un liceu deloc trezit la realitate au apus si ca nu notele de 10 te fac lider. Aici am cunoscut o lume pe care nu o stiam, abia auzisem de ea. Leadership? Pai daca merg acum in Moreni, orasul meu natal, cred ca in afara de cei 25 de pusti care au beneficiat de programul Leadership Autentic, nu mai stiu prea multi ce inseamna asta. Sa nu mai vorbim de cati il aplica. Revenind, experienta LEADERS m-a schimbat si continua sa ma schimbe.

Cristina: Care este rolul tau in echipa LEADERS?
Adelina: Rolul meu? Dificila intrebare. Mai ales ca uneori raspunsul celui care este intrebat este diferit de al celor cu care acesta lucreaza. Nu stiu. Tu cum ma vezi? Facem parte din aceiasi echipa. Cred ca depinde de situatie. Uneori sunt un tiran, uneori sunt optimistul, uneori sunt pesimistul, dar cred ca sunt si momente, sper eu deloc putine, cand reusesc sa ii inspir pe cei cu care lucrez, sa le transmit pasiunea pentru ceea ce facem si increderea ca se poate. Ca noi, astia 7 tineri, putem schimba ceva si putem da o lectie de leadership celor din jur.

Cristina: Ce apreciezi cel mai mult la aceasta echipa? Povesteste-mi te rog o intamplare care te-a marcat/impresionat legata de echipa ta.
Adelina: Nebunia. Entuzismul. Pasiunea. Nonconformismul. Leadership-ul, mai exact: OAMENII

Restul interviului pe blogul Leadership School, care apropo e genial :d

http://www.leadershipschool.eu/blog/2010/01/25/adelina-ne-vorbeste-despre-echipa-leadership-school/

Enjoy!
Adelina

Daca in urma cu 2 ani conferintele erau un must have al pietei acum ne confruntam cu o  scadere foarte mare a numarului de doritori. Ce s-a intamplat?

Foarte simplu! Au spus – we want more.

In cele cateva ore petrecute cu alte zeci, sute de participanti informatia nu reuseste sa fie atat de consistenta cat isi doresc platitorii. Speakerii ajung sa aiba un monolog mai degraba decat un dialog si astfel investia devine brusc cheltuiala. Organizatorii s-au reprofilat si au marketat altfel evenimentele spunand ca sunt unele de networking. Aici nu mai ai ce comenta. Atata timp cat exista participanti, networking-ul exista si daca nu ai cunoscut suficienti oameni este doar vina ta. Sunt de acord cu astfel de initiative insa nu pot spune ca sunt si fan deoarece nu sunt adepta relationarii fortate. Regulile par simple: zambetul pe buze ca americanii, cartea de vizita in mana si o abordare cat mai potrivita in functie de interlocutor.

Nu as vrea sa se inteleaga ca sunt importiva conferintelor, chiar si la LEADERS organizam conferinte insa zic eu unele de calitate. Una este sa il ai alaturi pe Jim Bagnola si una este sa faci conferinte cu niste asa zisi “trainer” despre care nu ai auzit niciodata si te intrebi ce experianta au ei de mai vor sa te invete si pe tine. Atat de departe a ajuns afacerea.

Ce admir foarte mult la Jim este si modul in care reuseste sa interactioneze cu audienta (nu degeaba este pe locul 26 in lume – leadership gurus) chiar daca aceasta este de randul sutelor. Un alt exemplu foarte bun este Maxwell care umple stadioane intregi in America si cu toate acestea reuseste sa fie foarte inspirational. Dar trebuie sa intelegem ca aici vorbim de oameni de o alta talie si nu de “lectorii” care fac o adevarata arta din a copia cursurile altora si a le pune in scena. Ala e teatru si inca unul foarte prost.

Sunt si oameni din business pe care iti este  mai mare dragul sa ii asculti cum ar fi Richard Branson sa spunem dar si in cazul lui, il asculti pentru ceea ce este, pentru ceea ce reprezinta dar nu poti sa spui ca esti mai bun decat erai cu 20, 30, 50 de minute inainte sa il asculti.

Aici intervine cred eu ideea de a vrea mai mult decat un speech de X minute. Vrei sa interactionezi, vrei sa intrebi, vrei sa raspunzi, vrei sa ii vezi altfel decat imbracati foarte scortos in lumina reflectoarelor povestindu-ti cu strictete power pointul facut in cele mai multe cazuri chiar de asistenta.

Unde este autenticitatea oamenilor pe care ii admiram atat de mult? Vrem povesti reale din care putem invata, vrem spontaneitate, vrem leadership intr-un cuvant (doua) – vrem Leadership School :d

In aceasta saptamana am avut deosebita onoare sa il reintalnesc pe cel mai vizionar, optimism, perseverent si integru líder pe care l-am cunoscut vreodata. Am ramas inmarmurita in scaun timp de 2 ore ascultand povestea unei viziuni indraznete care in urma cu aproape 20 de ani avea sa “strice armonia sistemul” asa cum povesteste fondatorul SMURD, Raed Arafat, caci despre el este vorba.

Sansa de a-l cunoste pe acest om minunat am avut-o in urma cu un an si jumatate cand a venit sa ne impartaseasca din experienta dansului la prima editie Leadership School, la Timisului de Sus. Cred ca nici eu, nici colegii mei de la LEADERS si nici cei 30 de participanti de la Summer School nu vom uita seara in care dupa zeci de confirmari si reconfirmari, l-am avut alaturi de noi pe domnul Arafat si ne-am bucurat de aproximativ 3h petrecute in compania dansului. Aici aveti o poza de la eveniment

Saptamana aceasta, asa cum va spuneam si mai sus, am avut bucuria de a-mi asculta liderul preferat in cadrul Leadership Education, program dezvoltat de LEADERS in facultatile din Romania. Suuuper experienta! Fara stresul meu specific de la evenimentele pe care le coordonez, acum am putut profita de fiecare secunda petrecuta alaturi de Raed si m-am gandit sa scriu aici o mica parte din cele invatate.

Este de necrezut cum un proiect atat de minunat a fost atat de contestat si cat de multi oameni si-au dat toata silinta sa il distruga? De ce? Probabil pentru ca mintea acelor oameni nu putea sa conceapa cum ar putea un om sa fac atat de mult bine. Insa din fericire echipa SMURD a crezut cu tarie in visul lor si nu au tinut cont de rautatile oamenilor din jur. De aici 2 citate care mie mi-au placut la nebunie: “Preferam sa salvam oameni ilegali decat sa ii lasam sa moara legal”,  “Mai bine ceri iertare decat sa ceri voie” si cred ca ultimul citat se potriveste foarte bine sistemului romanesc.

Datorita acestui om extraordinar si bineinteles  oamenilor care l-au urmat,  astazi timpul de interventie  s-a redus de la 40 min. – 1h la doar cateva minute, 19 echipe de pompieri pot oferi primul ajutor si pot scoate oamenii din ghearele mortii folosind defibrilatoare semiautomate (inainte era legal sa le foloseasca doar medicii), avem in spitale unitati de primire urgente, elicoptere, dispecerat si mai ales oameni care sunt motivati de sloganul SMURD: “Cine salveaza o viata, salveaza o lume!”

Daca vreti sa aflati mai multe despre initiativele SMURD, va invit sa accesati urmatorul link: http://www.smurd.com/pages/pagea.html

Pe mine personal ma inspira acest om prin pasiunea pe care o pune in tot ceea ce face si este un exemplu real ca SE POATE. Da se poate si la noi in Romania si daca avem un vis nimic nu trebuie sa ne impiedice sa il transformam in realitate.

Enjoy!

Adelina